SECTOARE

Institutul de Istoria Artei, aflat sub patronajul Academiei Române, are o structurã multidisciplinarã. Cercetãrile vizeazã arta medievalã româneascã, arta bizantinã, creaþia popularã, arta modernã, arhitectura, teatrul, muzica ºi cinematografia; acestora li se adaugã patrimoniul artistic naþional aflat în colecþii strãine ºi cel european din muzeele româneºti.

În anul 2009 institutul numãra ºase decenii de la înfiinþare. Generaþii succesive de cercetãtori au depus în acest rãstimp o amplã muncã de documentare ºi sintezã, concretizatã în volume colective, cãrþi de autor, studii publicate în periodice de profil. Contribuþia la lucrãri enciclopedice strãine (Saur Allgemeines Künstlerlexikon, Grove Dictionary of Art º.a.), curatoriatul unor expoziþii internaþionale, simpozioanele cu invitaþi din Europa ºi SUA au conferit institutului vizibilitate în rândul comunitãþii ºtiinþifice. O atestã, între altele, primirea sa în RIHA (International Association of Research Institutes in the History of Art).

Obiective. Istoria artelor, ca disciplinã, nu beneficiazã în România de tradiþia solidã pe care o gãsim în spaþiul Europei de vest ºi centrale. Opera de pionierat a înaintaºilor (un Alexandru Odobescu, un Ollãnescu-Ascanio, un Theodor Burada), eforturile înteþite ale cãrturarilor din perioada interbelicã ºi postbelicã au acoperit mari goluri în domeniu. Bibliografia se cere completatã astãzi îndeosebi în sfera instrumentelor de lucru. Iatã de ce un obiectiv prioritar îl constituie elaborarea unor lucrãri cu caracter enciclopedic: dicþionare de artiºti, dicþionare de monumente, de colecþii ºi colecþionari de artã, repertorii ºi indexuri analitice. Alte obiective sunt dezvoltarea cercetãrilor comparatiste ºi monografierea unor curente încã insuficient explorate din arta româneascã.

Prezenþã în spaþiul academic, universitar, cultural. Membrii Institutului de Istoria Artei sunt solicitaþi frecvent ca experþi în comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii, ale Ministerului Educaþiei, ale Institutului Cultural Român sau ale uniunilor de creaþie. Mulþi cercetãtori activeazã în învãþãmântul universitar în calitate de profesori invitaþi, de colaboratori externi sau conducãtori de doctorat, fac parte din colegiul de redacþie al unor reviste ºtiinþifice, colaboreazã în presa culturalã, sunt cooptaþi în juriile unor festivaluri. Cercetãtorii specializaþi în arte plastice desfãºoarã activitate de curatoriat ºi participã în mod curent la editarea de cataloage ºi albume.